Bresser BIOLUX NV Bedienungsanleitung Seite 169

rire. Microscopul se setează la o mărire mică.
Fibrele de bumbac sunt de origine vegetală și
apar sub microscop ca o panglică plată și ro-
tită. Fibrele sunt pe margine mai groase și mai
rotunde decât pe mijloc. Fibrele de bumbac
sunt de fapt tubuleţe lungi, prăbușite laolaltă
Fibrele de in sunt de asemenea de origine ve-
getală, ele sunt rotunde și desfăşurate în linie
dreaptă. Fibrele strălucesc ca și mătasea și
prezintă nenumărate umflături pe tubul fibrei.
Mătasea este de origine animală și se compu-
ne, în contradicţie cu fibrele vegetale goale,
din fibre masive de diametru mai mic. Fiecare
fibră este netedă și uniformă și are aspectul
unei mici baghete de sticlă. Fibrele de lână
sunt de origine animală, suprafaţa se compu-
ne din manșoane suprapuse care apar rupte
și ondulate. Dacă este posibil comparaţi fibre
de lână de la diferite filaturi. Reţineţi aspectul
diferit al fibrelor. Experţii pot stabili din aceas-
ta ţara de origine a lânei. Mătasea artificială
este, după cum numele deja o spune, obţinu-
tă printr-un lung proces chimic. Toate fibrele
prezintă linii grele, întunecate, pe o suprafaţă
netedă și lucioasă. Fibrele se încreţesc după
uscare în aceeași stare. Observaţi asemănă-
rile și deosebirile.
9.3 Creveţi de apă sărată
Accesorii:
1. Ouă de creveţi (fig 2, 25d)
2. Sare de mare (fig. 2, 25c)
3. Incubator de creveţi (fig. 2, 23)
4. Drojdie (fig. 2, 25a)
ATENŢIE!
Ouăle de creveţi și creveţii nu
sunt comestibile!
9.3.1. Ciclul de viaţă
al crevetelui de apă sărată
Crevetele de apă sărată sau „Artimia Salina",
cum este cunoscut oamenilor de știinţă, trece
printr-un ciclu de viaţă neobișnuit și interesant.
Ouăle produse de femele eclozează fără a fi
vreodată fecundate de vreun mascul crevete.
Creveţii care au eclozat din ouă sunt toţi feme-
le. În condiţii neobișnuite, ca de exemplu când
mlaștina seacă, ouăle pot da naștere creveţi-
lor masculi. Acești masculi fecundează ouăle
femelelor și din această încrucișare apar ouă
deosebite. Aceste ouă, numite "ouă de iarnă",
au o coajă groasă care protejează oul. Ouăle
de iarnă sunt foarte rezistente şi rămân viabile
chiar şi atunci când mlaștina sau lacul seacă şi
prin aceasta se produce moartea unei întregi
generaţii, ele pot rezista 5-10 ani într-o stare
de hibernare. Ouăle eclozează în cazul în care
condiţiile de mediu adecvate sunt restaurate.
Ouăle incluse în pachetul microscopului (fig.
2, 25d) sunt de această natură.
9.3.2. Incubaţia crevetelui de apă sărată
Pentru ca să iasă creveţii, trebuie în primul
rând pregătită o soluţie salină, care corespun-
de condiţiilor de viaţă a crevetelui. Umpleţi un
vas cu o jumătate de litru de apă de ploaie sau
apă de la robinet. Lăsaţi această apă să stea
circa 30 de ore. Cum apa se evaporă în timp,
este recomandabil să se umple un al doilea
vas cu apă şi să se lase să stea 36 de ore.
După ce apa a stat acest timp, goliţi jumătate
din sarea de mare inclusă (fig. 2, 25c) în vas și
mestecaţi până cînd sarea se dizolvă complet.
Puneţi puţin din această apă de mare produsă
în felul acesta în incubatorul de creveţi (fig. 2,
23). Acum adăugaţi și câteva ouă și închideţi
capacul. Așezaţi incubatorul într-un loc lumi-
nos, dar evitaţi expunerea la lumina directă a
soarelui. Temperatura trebuie să fie de apro-
ximativ 25° C. Creveţii eclozează la această
temperatură după aproximativ 2-3 zile. În cazul
în care apa din vas se evaporă în acest timp,
completaţi cu apă din al doilea vas.
9.3.3. Crevetele de apă sărată sub mi-
croscop
Animalul care iese din ou este cunoscut sub
numele de "Naupliuslarve" (larvă Nauplius).
Așezaţi câteva larve pe o lamelă cu ajutorul unei
pipete (fig. 2, 22a) și efectuaţi observaţiile dum-
neavoastră. Larva se va mișca în soluţia salină
cu ajutorul excrescenţelor asemănătoare păru-
lui. Luaţi zilnic câteva larve din vas și faceţi-vă
DE
GB
FR
NL
IT
ES
PT
FI
SE
SI
HU
SK
CZ
PL
RO
169